La 25 de ani era primarul unei comune din judeţul Suceava, cel mai tânăr din România la acea vreme. Imediat după căderea comunismului, Liliana Agheorghicesei s-a reorientat rapid şi s-a apucat de afaceri. Acum este mâna de fier în doua business-uri de succes, dar şi ambasadoarea antreprenoriatului feminin din România la Bruxelles. ECONOMICA.NET vă spune povestea economistei care a plecat de la Întreprinderea de industrializarea legumelor şi a ajuns să reprezinte interesele antreprenoarelor din România la centrul Uniunii Europene.
La 17 ani, cu diploma de liceu în mână, Liliana Agheorghicesei (54 de ani) a învăţat să fie lider. Muncea la Întreprinderea de industrializarea legumelor şi fructelor din oraşul natal Suceava ca şef CTC, dar conducea şi organizaţia de tineret al întreprinderii. “Atunci s-a întâmplat, de fapt, să-mi detectez reale capacităţi organizatorice pe care nu am întârziat să le fructific. Acest lucru se putea face doar lucrând cu oamenii şi implicându-te în problemele lor aşa că, iată-mă la …Primărie”, a povestit pentru ECONOMICA.NET antreprenoarea care controlează acum doua afaceri şi îşi promovează colegele în capitala Uniunii Europene.
Cel mai tânăr primar din România
Statistic vorbind, Liliana Agheorghicesei a fost pe vremea comunismului cel mai tânăr primar din România. A început ca responsabil pe probleme de învăţământ la Primaria comunei Adâncata din judeţul Suceava, iar după trei ani locuitorii au ales-o primăriţă. Avea doar 25 de ani şi credea că poate, aşa cum errau convinşi şi alegătorii ei. “Îmi amintesc cu plăcere
de acele vremuri şi chiar şi acum se întâmplă să întâlnesc oameni care îşi aduc aminte că am fost un primar cu simţ de răspundere. Nu prea se discuta despre feminism atunci, aşa că nu am pierdut vremea gândindu-mă la asta. Sunt convinsă că oamenii nu m-au ales pentru că eram femeie, ci pentru că au simțţit că pot. Şi-atunci mi-au oferit ocazia să fac anumite lucruri pentru localitatea lor”, mai spune Agheorghicesei.
Salt către antreprenoriat
Revoluţia a prins-o la primărie. Era la al doilea mandat, de data aceasta în comuna Mănăstirea Humorului când s-a decis că i-ar merge mai bine ca antreprenor. A început “timid, dar cu foarte mult entuziasm” cu un spaţiu unde vindea cărţi şi rechizite.”S-a întâmplat să ma reorientez imediat după 1989. Nu este un secret faptul că multe lucruri s-au schimbat atunci şi, nu mă laud, dar chiar am simţit că pot face şi altceva. Era greu să intuieşti într-o perioadă tulbure, în ce direcţie se vor îndrepta lucrurile, aşa că am hotărât să mă aflu în mijlocul lor. A fost să fie într-o librărie şi niciodată nu am regretat alegerea făcută. Am fost dintotdeauna fascinată de cărţi şi puterea lor asupra noastră. Cărţile îţi pot schimba viaţa, îţi înfrumuseţează sufletul şi viaţa. Am început să lucrez în acest domeniu din plăcere şi foarte repede am înţeles că voi face din aceasta propria mea afacere”, povesteşte Agheorghicesei despre primul său business.
Un business care nu cunoaşte criza
Acum, suceveanca deţine un lanţ de 12 librării cu suprafeţe medii între 50 şi 100 de metri pătraţi, dintre care una în Ucraina. Cum a ajuns aici? “Ceea ce atunci doar intuiam, acum este certitudine: m-am lansat în afaceri la momentul oportun, am descoperit o nişă de piaţă nefructificată încă, am reuşit să adun în jurul meu oameni potriviţi şi, din acel moment,
restul a fost…. muncă. Acum am 12 librării dar şi problemele au crescut de tot de atâtea ori. Peisajul economic sucevean de acum diferă mult de cel din 2004, când am pornit la drum, iar realităţile impuse de criza economică nu sunt de neglijat. Dar până la urmă, obstacolele au fost, întotdeauna, adevărate provocări pentru mine, mi-am demonstrat deja acest lucru”, mai spune Agheorghicesei potrivit căruia afacerea cu cărţi şi rechizite merge încă foarte bine şi este profitabilă. “Afacerea cu rechizite este o afacere foarte stabilă. Nu am cunoscut criza economică cu adevărat. Părinţii tot trebuie să cumpere copiilor creioane şi radiere”, mai explică aceasta.
Lanţ de librării româneşti peste graniţe
Peste graniţe a deschis în anul în care România intra în UE, fix de 1 decembrie pentru a trimite astfel un mesaj românilor din Ucraina- cărţile vândute de Agheorghicesei la Cernauti sunt exclusiv în limba română. Iar oraşul ales nu este întâmplător. “Având relaţii cu patronatele femeilor de afaceri din Ucraina, am deschis o librărie în Cernăuţi, ca o necesitate pentru românii din acolo. Evenimentul de deschidere a avut loc pe 1 Decembrie şi am avut onoarea să ne fie alături şi consulul general al României la Cernăuţi şi ambasadorul ţării noastre de la Kiev” rememorează managerul Lidana COM SRL. Acum, la aproape cinci ani de atunci, Agheorghicesei susţine că afacerile de peste graniţă nu merg foarte bine, dar momentan nici nu renunţă la business. “Populaţia de etnie română din Cernăuţi nu este foarte mare, dar important este mesajul ca au unde găsi carte românească, aşa că deocamdată îl păstrăm”, mai spune patroana lanţului de librării despre magazinul său de 50 de metri pătraţi din centrul vechi al oraşului din Ucraina.
De la cărţi la turism
În 2004, Liliana Agheorghicesei a mai marcat o premieră. Firma ei, care s-a extins şi în zona turismului, a fost prima companie din România care a accesat fonduri SAPARD pe măsura referitoare la dezvoltarea turismului în mediul rural. Se întâmpla în 2004 când Lidana SRL a avut nevoie de finanţare pentru a finaliza lucrările la o pensiune turistică în Bucovina.
“În 2004 am luat fonduri SAPARD pentru a finaliza investiţia în pensiunea turistică Lidana din comuna Vama. Proiectul a fost în valoare de 200.000 de euro, din care finanţarea europeană a fost de 50%. Investiţia totală în pensiunea pe care am inaugurat-o în 2005, a fost de 1 milion de euro”, mai spune antreprenoarea care a simţit la acea vreme că poate face şi
altceva pe lângă activitatea cu care a început ca antreprenoare.”Reţeaua de librării îşi descoperise traiectul normal, am cunoscut ani frumoşi, este şi normal să-ţi consolidezi afacerea, diversificând-o. Acest lucru s-a întâmplat în 2005, când am inaugurat Pensiunea turistică LIDANA din comuna Vama, situata la 10 km de Mănăstirea Voroneţ. Este cu totul altceva, este un domeniu diferit dar, cu oamenii potriviţi, cu servicii de calitate şi beneficiind de un cadru natural de excepţie,reuşim să fim competitivi şi în turism”, a explicat Agheorghicesei motivul pentru care a decis să se extindă în turism.
Planuri de viitor
În plină criză, când majoritatea antreprenorilor îşi restrâng activitatea, Agheorghicesei are planuri de expansiune. Vrea să investească 450.000 de euro pentru a-şi extinde pensiunea cu încă 20 de camere şi să mai deschidă o librărie. Mai mult, suceveanca are în minte un nou business- un centru de copiere pe care vrea să îl facă cu o investiţie de 420.000 de euro. ” Am făcut un proiect cu fonduri europene. Numai că de un an de zile aşteptăm răspuns.Este vorba despre o minitipografie cu care vrem să ocupăm un segment de piaţă între centrele xerox propriu-zise şi tipografiile mari, unde trebuie să ai tiraje foarte mari pentru a fi profitabil. Ne adresăm practic celor care vor un număr mic de lucrări”, explică antreprenoarea al cărui soţ deţine o tipografie. “Este necesar să gândeşti constructiv în afaceri dacă vrei ca cifra de afaceri să se menţină şi să crească. În 2011 cifra noastră de afaceri se situa la 2.696.063 RON şi am toate motivele sa cred că la nivelul anului 2012, va fi mai mare. Intenţionez să dezvolt şi în continuare afacerile mele”, mai spune Agheorghicesei care recunoaşte că fără sprijin din partea băncilor nu te poţi dezvolta.
De altfel, societatea Lidana a beneficiat de-a lungul timpului din partea EximBank de patru facilităti de finanţare care au avut ca destinaţie atât proiecte de investiţii cât şi capital de lucru, la acestea adăugandu-se şi aceesarea compensării de dobândă, care a permis firmei să recupereze până la 50% din dobânda plătita la creditele de investiţii în lei.
Ambasadoarea anreprenoarelor din România la Bruxelles
Chiar dacă face planuri peste planuri pentru a-şi dezvolta business-ul Agheorghicesei a renunţat de ceva tip să mai fie manager la compania sa. A oferit directoratul unor profesionişti. În schimb,ea se ocupă de interesele IMM-urile de pe paln local , dar şi de cele ale antreprenoarelor din România în capitala europeană. “In afara afacerilor mele, mă dedic şi muncii patronale, susţin interesele IMM-urilor de la nivelul judeţului Suceava şi de la nivel naţional, în calitate de Preşedinte al Federaţiei Patronale IMM judeţ Suceava şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Reprezint deopotrivă, şi femeile de afaceri din România, în calitate de ambasadoare a antreprenoriatului feminin din România la Bruxelles. Prin aceste activităţi patronale doresc să contribui la angrenarea femeilor din România în proiecte şi idei de iniţiere a unor afaceri, sprijinirea potenţialului lor antreprenorial, încurajarea lor, pentru a dezvolta şi a obţine excelenţă în businessul feminin din România”, mai spune antreprenoarea care le sfătuieşte pe femeile de afaceri să aibă încredere în ele, sa nu se teamă de de provocari şi să îşi asume riscuri.
